Nu vreaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaau

Nu vreaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaau, dar nu vreaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaau să dăm stupizeniile alea de teste inițiale. Nu e CORECT. Și nu e corect să dăm la materii pe care nu le-am făcut înainte. E o mare PROSTIE. Șișiși va trebui ca, în loc să învăț pentru examene, să stau cu nasul în civică, sau pictură, sau...
Cred că ați prins ideea.
Deci nu vreaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaau. Nu, NU și NU!

O întrebare

Doamne, uneori mă gândesc ce pot face cuvintele. Uneori, am impresia că, dacă stăpânești arta cuvintelor, poți conduce lumea.
Acum. Revenind. NU MAI FAC POSTĂRI DEPRIMANTE.
Un mic joc: închideți ochii. Și gândiți-vă la trei cuvinte care să vă descrie. Sau imagini. Sau sunete. Orice.

EU sunt UN ZÂMBET, O GAMĂ MINORĂ, DELICATĂ.

Rândul vostru.

Luni

A trecut o săptămână de când a început școala. O săptămană atăt de obositoare și de lungă. Devine din ce în ce mai greu să deschid ochii dimineața. Și apoi, toată ziua încerc să zâmbesc și să mă simt bine. Uneori, mi-aș dori să pot fi eu, fără să mă ascund, sau, mai exact, fără să arăt doar chipul veșnic fericit.
Într-un fel, îmi place să râd, desigur. Doar că, uneori, mi-aș dori să pot fi mai profundă, fără să fiu ridiculizată. Să pot fi eu, în varianta întreagă.
M-am săturat să fiu criticată. M-am săturat ca oamenii la care țin să-mi spună că viața mea de acum înseamnă doar teme. Fără citit, fără timp liber. Pentru mine, faptul că respir nu înseamnă că trăiesc. Pentru ei, este traiul ideal.
Poate că dramatizez. Poate că sunt doar adoloscenta tipică rebelă. Doar că, dacă mi se va cere să-mi trăiesc viața fără "distracții", s-ar putea să mă prăbușesc.